Cetoza alimentară și postul intermitent
Avertizare informații false:
Acest articol prezintă informații ce contravin consensului din știință,
informații ce pot duce la dezvoltarea unei tulburări psihice din categoria
tulburărilor de alimentație!
Autorul acestui articol și-a schimbat părerea vizavi de ce înseamnă o
dietă și un stil de viață sănătos, și nu mai promovează diete și sfaturi
pentru care nu există un consens științific. Iar pentru sfaturi de dietă
cel mai bine apelați la un dietetician licențiat.
Cetoza alimentară este o stare metabolică ce stimulează arderea de grăsimi (lipoliza), ajutând la slăbit, dar și un semn că nivelul de insulină din sânge e foarte scăzut, ceea ce-i important pentru diabetici. Postul intermitent are multe beneficii, dar oare poate induce starea de cetoză, fără schimbarea alimentației?
Răspunsul este DA, dar să vedem ...
Despre cetoza alimentară
Cetoza este acumularea compușilor de cetonă din sânge, produși de ficat, rezultați în urma metabolizării incomplete a grăsimilor, putând fi folosiți ca și sursă parțială de energie pentru organele principale și pentru creier atunci când rezervele de glicogen (glucoză) se termină.
Cetoza apare ca și reacție de supraviețuire a organismului pe timp de foamete și este un semn că organismul își mobilizează energia din propriile rezerve de grăsime. Desigur că nu avem nevoie de cetoză pentru arderea grăsimilor (lipoliză), dar putem spune că cetoza este un semn că grăsimile din țesutul adipos sunt arse eficient (atenție aici la sensul implicației).
Cetoza alimentară a fost folosită cu succes de mult timp pentru a trata probleme neurologice, cum ar fi epilepsia severă. Iar mai nou este folosită de diabetici de tip 2 pentru a-și pune diabetul în remisie.
Cum ne dăm seama că suntem în cetoză alimentară? Un test foarte sigur este măsurarea cetonelor din sânge. Rezultatul trebuie să fie peste 0.5 mmol/L. Iar de la 1.5 la 3 mmol/L se consideră stare de cetoză profundă.
Literatura de specialitate
Am găsit următorul articol foarte bun ca și recenzie a cercetărilor făcute:
Flipping the Metabolic Switch: Understanding and Applying the Health Benefits of Fasting
Se confirmă că postul intermitent termină rezervele de glicogen (glucoză înmagazinată) ale ficatului după 10-12 ore, după care se mobilizează acizii grași și astfel se instaurează cetoza alimentară.
Evident, deși în timpul unui post intermitent atingi starea de cetoză, odată ce începi să mănânci în fereastra pentru festin, această stare nu mai este menținută. Ceea ce-i nu-i neapărat rău, corpul fiind proiectat să funcționeze conform unui ritm circadian.
Experiment personal (n=1)
Am un glucometru ce poate măsura și cetonele din sânge. L-am luat de distracție și pentru că-mi place să colectez date. Testele pentru cetone sunt destul de scumpe, dar merg pentru un test ocazional.
Practic post intermitent, programul meu fiind de minim 18 ore pe zi. Cu o zi înainte am mâncat salată boeuf și o banană. În mod regulat mănânc cartofi și banane, fructele mele preferate. Mă abțin ce-i drept de la grăunțe (făină) și zahăr (orice în formă procesată), însă alaltăieri am mâncat și puțin tort, fiind ziua soției mele.
După numai 15 ore de post (parte din protocolul meu zilnic de post intermitent), la ora 11 dimineața, așa-mi arată rezultatele:
Țineți cont că valorile sunt de la ora 11, după doar 15 ore de post. Protocolul meu normal de post intermitent este de minim 18 ore pe zi și se întâmplă să sar și de 20 de ore, iar nivelul cetonelor din sânge tot crește.
NOTĂ: nu este prima oară când fac experimentul, l-am repetat de câteva ori în ultimele 3 săptămâni și cu siguranță îl voi mai repeta, însă rezultatele sunt consecvente. Dacă mă măsor la peste 12 ore de post îmi dă peste 0.5 mmol/L.
Actualizare: 7 Martie, 2019
Am repetat testele azi după 20 de ore de post curat …
5.6 mmol/L este cetoză alimentară profundă, iar nivelul glucozei de 54 mg/dL este foarte mic. Nu, n-am diabet 🙂 Se zice că-n postul intermitent starea de cetoză profundă se poate atinge după 18 ore. Eu cred că ating starea asta mai devreme.
Dieta ketogenică
Dieta recomandată pentru cetoză alimentară este dieta ketogenică (Keto) prin care consumul de carbohidrați zilnic este redus la sub 15 de grame (cantitate netă, adică se scad fibrele din total).
Problema cu Keto însă este că nu-i foarte eficientă în sine dacă cetoza alimentară este un scop. Consumul de carbohidrați redus nu-i o problemă insurmontabilă, însă o problemă și mai mare este consumul de proteine. Practic în lipsă de glucoză organismul poate fabrica glucoza necesară prin gluconeogeneză, descompunând proteine. Este important de reținut aici că starea de cetoză se întâmplă ca reacție de supraviețuire, ficatul emițând cetone practic pentru a salva musculatura.
Și problema apare atunci când mănânci mai multe proteine decât are corpul nevoie pentru a-și menține masa musculară, deoarece surplusul este folosit pentru gluconeogeneză.
Nu puține sunt cazurile în care oameni ce țin dieta Keto religios (dpdv al carbohidraților), când își măsoară cetonele din sânge, observă valori de sub 0.5 mmol/L. De altfel există și o neînțelegere vizavi de Ketostix, testele de cetonă în urină, folosite de începători, și ce pentru mulți încetează să mai funcționeze după câteva luni. Se spune că nu mai funcționează deoarece corpul s-a adaptat la consumul de grăsime, însă pentru mulți motivul adevărat este că nu mai intră în cetoză.
Pentru cele mai bune rezultate cei experimentați apelează la două metode:
- combinarea dietei Keto cu postul intermitent
- suplimente alimentare cu cetone “exogene”, cum ar fi uleiul de cocos, sau uleiul MCT … însă prin suplimente alimentare nu se atinge o stare metabolică adecvată
Astfel că postul intermitent e util chiar dacă ții sau nu Keto.