ro.alexn.org

Vreau să slăbesc, dar cum?

Big mac2

Greutatea mea, stabilă de câţiva ani, este pe undeva la 90-95 Kg, cu o înălţime de 172 cm. Însă greutatea mea ideală ar trebui să fie undeva pe la 70 Kg, ceea ce înseamnă că sufer de obezitate de grad

  1. Şi m-am gândit să fac ceva în legătură cu asta.

Conform conveţiei populare eu sunt supra-ponderal deoarece se aplică principiul întâi al termodinamicii, adică energia poate fi transferată şi transformată, dar nu poate fi creată sau distrusă.

Aplicată la ce cred oamenii slăbuţi care se aşează pe un pedestal şi vorbesc de sus graşilor, asta înseamnă că mănânc prea mult, excesul de calorii (neconsumate după efortul fizic depus) fiind depozitat în straturile de grăsime. Cu alte cuvinte, sfatul popular este:

Mănâncă mai puţin, fă mişcare mai multă (putoare ce eşti)
oamenii slabi

Ce este drept, idea în sine are meritul că este suficient de simplă şi se pupă cu legea simplităţii (lex parsimoniae sau Occam's razor), ce spune că cea mai simplă explicaţie a unui fenomen este cea mai plauzibilă până când apar dovezi ce dovedesc a fi falsă.

Însă ceva nu miroase bine aici. Cuplat cu tendinţa oamenilor de a prelua reţete din gură-n gură de ajungi să te dai de ceasul morţii cu supe de varză ce garantat te slăbesc 30 Kg în câteva zile şi deşi nu funcţionează, oamenii tot le recomandă mai departe (da, da, ţine-o p'asta că a funcţionat la mine, deşi sunt cât o vacă iar).

Nu mă înţelegeţi greşit, genul ăsta de dietă funcţionează, însă doar teoretic. În practică se întâmplă următoarele:

  • limitând grăsimile (produsele cu grăsimi având multe calorii) te simţi înfometat mai tot timpul deoarece glucidele se digeră extrem de rapid, faţă de grăsimi care se digeră lent
  • simţind foame, ai toate şansele să „calci strâmb” din când în când
  • simţind foame, nu ai cum să rămâi motivat pe termen lung
  • consumând mai puţine calorii, corpul se adaptează treptat, ajungând să consume mai puţină energie, din cauza asta orice cură stagnează
  • ca efect secundar, ajungi să suferi de letargie (având mai puţină energie de consumat) şi evident ajungi să faci mai puţină mişcare şi chiar şi episoade de depresie

Deasemenea:

  • există oameni care mănâncă foarte mult fără să se îngraşe
  • există oameni ce mănâncă foarte puţin şi tot supra-ponderali rămân
  • obezitatea este o problemă de maxim 50-60 de ani în SUA şi de vreo 10 ani la noi
  • în toată povestea asta mi se pare că se încurcă efectul cu cauza / simptomele cu boala … poate că graşii mănâncă mai mult şi fac mai puţin exerciţiu fizic pentru că sunt graşi (duh!)

Nu, nu, eu trebuie să aflu motivul pentru care m-am îngrăşat. Aşa că înarmat cu răbdare, am început să citesc literatură de specialitate să caut o soluţie rezonabilă.

Cum ne-a dezamăgit medicina pe toţi

Momentan nu există nici un consens. Majoritatea studiilor ar face orice statistician să râdă în hohote şi momentan avem doar o vagă idee despre ce se întâmplă.

Şi problema cea mai mare este că deşi teoria consumului redus de calorii are hibe serioase, există multă inerţie, medici care şi-ar pierde credibilitatea şi o întreagă industrie ce îmbie credulii cu produse cu puţine calorii, aparate de exerciţiu fără efort, reţete de slăbire minune, pastile magice ce provoacă hipertensiune arteriala, inele pentru esofag şi baloane pentru stomac ce-ţi provoacă ulcere şi nutriţionişti supra-plătiţi ca să-ţi relateze succesul dietei de la Auschwitz.

Ce am învăţat despre colesterol şi consumul de grăsimi:

  • nu există corelaţie între nivelul colesterolului crescut şi bolile de inimă, toate studiile fiind făcute în mod eronat şi existând studii cu rezultate contrare
  • din contră, există o corelaţie destul de bună între un nivel al colesterolului scăzut şi bolile de inimă
  • bolile de inimă au devenit o „epidemie” imediat după ce a fost inventat electrocardiograful şi deşi a fost pusă pe seama consumului crescut de grăsimi, poate că s-a întâmplat datorită diagnosticelor corecte
  • chiar şi teoria mai recentă cu colesterol bun versus rău are hibe serioase care sunt ignorate (şi se cam încurcă iar cauza cu efectul)

Vizavi de obezitate, există 2 cauze discutate:

  1. probleme la nivelul creierului / receptorilor, ce-ţi dau senzaţia perpetuă de nesătul ce te împinge să mănânci mai mult, teorie promovată de cei ce promovează şi dietele cu puţine calorii
  2. un metabolism defect, datorită mediului în care trăim sau dietei noastre zilnice

Pentru a transforma mâncarea în grăsime, pentru a o muta şi a o arde, este nevoie de duzine de enzime şi de procese influenţate de o varietate de hormoni. De exemplu hormonii sexuali determină unde este stocată grăsimea, fapt evidenţiat prin distribuţia diferită a grăsimii dintre bărbaţi şi femei. Hormonii tiroidieni, adrenalina şi hormonul de creştere (printre alţii) accelerează eliberarea acizilor graşi din depozitele de grăsime. Procesul invers, adică încorporarea grăsimilor în depozite şi conversia altor mâncăruri în grăsimi, este dominat de insulină, mai mult decât orice alt hormon.

Este uşor de văzut (şi există studii în sensul ăsta) că undeva pe drum procesul de depozitare şi/sau consum a depozitelor de grăsime poate fi defect. Iar dacă ai pune un inginer să rezolve problema, ar fi investigat în primul rând procesul de stocare/ardere a grăsimilor, în loc să se gândească la o poftă crescută de mâncare.

De exemplu Diabeticii de Tip 2 au rezistenţă mare la insulină, ceea ce se traduce printr-o creştere a nivelului glucozei în sânge (hiperglicemie) … principalele simptome ale diabeticilor de tip 2 sunt obezitatea şi foamea constantă. Diabeticii de Tip 1 în schimb au o deficienţă de insulină, ceea ce provoacă hipoglicemie şi scăderea drastică în greutate (au nevoie de injecţii cu insulină pentru a se asimila mâncarea).

Cu alte cuvinte, multe persoane supra-ponderale sunt în pericol de diabet (dar nu neapărat).

OK, deci ce fac?

Diet

Cea mai plauzibilă ipoteză la momentul actual este că ne-am stricat metabolismul datorită invaziei de produse ce conţin carbohidraţi rafinaţi, sau având indice glicemic super mare (ce provoacă secreţie în exces de insulină), alimentaţia noastră zilnică incluzând:

  • pâine albă (cunoscută ca şi pâine turcească în 1990), ironic deoarece este alimentul de bază în dietele cu calorii
  • orez alb
  • zahar alb de masă sau miere
  • dulciuri
  • sucurile îndulcite cu sirop de porumb, substanţă ce ar trebui declarată a fi toxină
  • cereale
  • cartofi prăjiţi, piure
  • multe alte produse ce conţin amidon
  • paste
  • pizza
  • bere

OK, deci ca prim pas … toate alimentele astea sunt pentru mine interzise. Ce să fac, baba suferă la frumuseţe şi anii de mâncat fast-food şi băut Cola îşi arată semnele.

Apropo, azi după 3 zile de dietă am cu 2 Kg mai puţin. Asta pentru că renunţând la o cantitate apreciabilă de carbohidraţi (glucide), la început elimini multă apă. Deci am momentan 89 Kg.

O sa revin cu detalii despre cum merge.